Hrana viitorului. Legume crescute în mediul urban, în spaţii fixe sau în clădiri

După carnea din plante, sau carnea realizată la imprimanta 3D, în curând românii ar putea consuma plante produse nu în solarii, ci în orașe, în spaţii fixe, sau în clădiri potrivit unei propuneri legislative privind stimularea horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane iniţiate de preşedintele grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, deputatul Varujan Pambuccian, informează Agerpres.

Plantele viitorului vor putea fi consumate în stare proaspătă sau procesată și vor putea fi folosite  în scopuri medicinale, precum şi pentru obţinerea furajelor verzi pentru animale.
Produsele vor fi etichetate ca fiind din medii controlate sau necontaminate chimic şi bacteorologic, precum şi sancţiuni în Codul penal pentru schimbarea destinaţiei unei investiţii sau amendă pentru nedepunerea la termen de către beneficiari a situaţiei economico-financiare.


Primăriile localităţilor cu peste 100.000 de locuitori au obligaţia, să întocmească şi să obţină aprobarea consiliilor locale, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru strategii privind horticultura urbană şi amplasarea unităţilor de producţie în medii controlate în spaţiul intravilan sau extravilan al localităţii. Politica agricolă a ministerului de resort va cuprinde anual măsuri privind stimularea dezvoltării agriculturii în medii controlate, iar fermierii urbani vor putea primi fonduri nerambursabile. Beneficiarii fondurilor au obligaţia menţinerii specificului investiţiei pentru o perioadă de 10 ani şi vor prezenta anual finanţatorului un raport privind situaţia economico-financiară a fermei realizate utilizând fondurile respective.
Deputatul Varujan Pambuccian a precizat că 'proiectul vizează aducerea şi în România a unor tehnologii care deja au peste 20 de ani vechime în lume şi care sunt 'osatura' a ceea ce eu numesc 'A treia revoluţie agrară. Cantitatea de apă pe care o necesită reprezintă cam 5% din cantitatea de apă utilizată în agricultura convenţională, ceea ce, într-o perioadă în care se accentuează deşertificarea pe tot globul, dar şi în România - e vizibil acest fenomen - acest aspect este extrem de important.

Dezavantajul acestui tip de avantaj de a face agricultură este că consumă mai multă energie decât agricultura convenţională şi tocmai de aceea, ca să poţi să dezvolţi aşa ceva, trebuie să investeşti la început şi legea tocmai asta face. (...) Etichetarea este un prim capitol. Al doilea capitol aduce din punctul de vedere al subvenţiilor agricultura aceasta în medii controlate pe picior de egalitate cu cea convenţională şi oferă sprijinul inţial, cel care e mai complicat de obţinut de unul singur, prin resurse de la bugetul de stat sau de la bugetele locale'.
'Vorbim chiar şi de cercetare ştiinţifică, nu doar tehnologică, de lucruri care ţin de biologia plantei şi de tehnologii care sunt încă în dezvoltare. În lege vorbesc de înfiinţarea unor centre de cercetare şi de aducerea în programa liceelor de specialitate şi a universităţilor de profil a cunoştinţelor legate de acest tip de agricultură. (...) În România avem un supermarket care a venit cu aşa ceva. Observăm în plan global o corporatizare (...) Şi, atunci, problema este una foarte serioasă şi din punct de vedere strategic va trebui să ne dezvoltăm repede centrele noastre de producţie, în aşa fel încât să putem face faţă acestui fenomen. Va trebui să construim o industrie agricolă naţională şi legea cu asta se ocupă - cu felul în care putem să construim, ştiu că sună foarte ciudat, o industrie agricolă naţională'.

linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram